O preocupare constantă a festivalului a fost aceea de a promova incluziunea socială și de a susține drepturile tuturor indivizilor indiferent de naționalitate, gen, orientare sexuală, ideologie și chiar specie. Și în acest an continuăm tradiția în această secțiune dedicată combaterii discriminării și celebrării diversității, care este, de altfel, și cea mai caleidoscopică dintre toate secțiunile festivalului, ea reunind autori și protagoniști cu origini dintre cele mai variate. 

Natura în sine este bazată pe diversitate și pe principii complexe de complementaritate și interacțiune între organisme. La fel și evoluția societății  umane a fost mânată de diferențe constructive între grupuri și între indivizi, acestea îmbogățind spectrul umanității noastre, precum și pe cel al creațiilor noastre. 

Câteva dintre filmele acestei secțiuni abordează în mod direct tema discriminării, precum se întâmplă în filmul „Pragul”, care urmărește tranziția de gen a unui adolescent din Brazilia, dar și în „Interno 167” ce documentează periferiile orașului Napoli, care în imaginarul colectiv sunt bântuite de temuta mafie napoletană Camorra, dar unde în realitate descoperim una dintre cele mai calde și prietenoase comunități.

Câteva dintre filmele acestei secțiuni precum „Copii în ceață” și „Copiii teribili” militează pentru drepturile copiilor, dar acestea sunt completate și de filme care promovează diversitatea în moduri mai puțin directe, fără să adreseze grupuri specifice, ci mai degrabă inspirând un umanism ce încurajează multitudinea perspectivelor la orice nivel. Un astfel de triumf al umanismului îl reprezintă „Filmul din balcon” realizat de Paweł Łoziński din balconul apartamentului său pe parcursul mai multor ani. Filmul surprinde dialogurile spontane pe care acesta le inițiază cu trecătorii și cum în timp, aceștia se transformă din străini, în prieteni.